Acasa
» Author's notes » Paul Brunton - India Secreta
Paul Brunton - India Secreta
Paul Brunton - India Secreta
„Ma priveste cu mare luare aminte; citesc in ochii lui o intrebare muta. Nu cunosc limba lui si el nu stie o boaba de engleza. Totusi, ceva ma impinge sa-i vorbesc in limba mea materna, in speranta ca poate, desi necunoscand cuvintele, va citi gandul meu pe buzele mele. In cateva cuvinte sacadate, cu gesturi de descurajare ii povestesc tot ce mi s-a intamplat. Ramiah ma asculta linistit, imi face semn ca a inteles si cu un gest ma invita sa il urmez. Urmam in jungla un drum...[...]. Il urmez astfel timp de o jumatate de ceas...[...]. Coroana copacului se largeste asupra noastra ca o umbrela. Acest loc da impresia unei singuratati desavarsite...[...]. Ramiah s-a chircit jos... Ochii lui atintiti asupra apei linistite devin nemiscati si il vad cazand intr-o adanca meditatie. Minutele trec. E fara miscare, fata tot atat de calma ca oglinda apei, atat de incremenit in pozitia lui incat pare ca face parte din decorul naturii, asemenea cu un arbore viguros ale carui frunze ar sta nemiscate. Dupa o jumatate de ceas e inca nemiscat, transfigurat de-o seninatate, de nu stiu ce iluminare interioara, cu ochii pierduti in zare sau desigur mult mai departe. Eu insumi, linistea naturii si totul se confunda cu linistea ciudatului meu tovaras. Simt o pace, o blandete persistenta care imi cuprinde cu incetul sufletul. Da, simt cum disperarea ma paraseste, deznadejdea se potoleste si nici o clipa nu ma pot indoi ca aceasta binefacatoare stare imi vine de la o emanatie misterioasa a carei secret il are tovarasul meu...[...]. O pace nespusa ma cuprinde, nimicniciile vietii mi se arata in adevarata lor valoare si se pierd in fata imensei vieti adanci si cu adevarat divine in care simt ca ma voi confunda. Percep in clipa asta cu o limpezime orbitoare ca un om poate sa primeasca fara sa se tulbure toate necazurile vietii daca a gasit o data pentru totdeauna acel centru de gravitate al fiintei lui launtrice si ca este o nebunie sa crezi ca sperantele si viata sunt legate de bunurile trecatoare ale lumii, cand certitudinea unei ocrotiri divine e aici, inlauntru fiecarui om, si ca daca Iisus a spus discipolilor lui sa nu se teama de ziua de maine, e pentru ca stia ca o putere superioara ii pazeste...[...]. Ceva inconstient dar care izvoraste desigur din amintiri imi aminteste ca noptile tropicale sosesc cu o iuteala surprinzatoare, cu toate spaimele lor, dar asta seara nu imi pasa nici de acest lucru; e de ajuns ca acest om extraordinar sa fie langa mine, ca sa stiu ca el imi va fi calauza.” / p.240-242 Din realitatea traita de Paul Brunton si relatata in „India Secreta” (A Search in Secret India)
Autor : Spiridon Misava
Meniu Navigare
 
Contact
 
facebook
youtube