Acasa
» Volumul I » Cap.XI (3) Rapsodia de dulce
Cap.XI (3) Rapsodia de dulce
Cap.XI (3) Rapsodia de dulce
“Trăia, în orășelul fără nume, un om ciudat de modest. Nu era limbut, dar era un meloman înrăit. Adesea solfegia, călare pe tonuri și semitonuri, în auzul trecătorilor, pe stradă „♪ Am un leu și vreau să-l beau“*1 Însă când scăpa hățurile auzeai de la el „♪ Beau și vin, beau și rachiu ♪ Cât am de trăit*2 nu știu“. Pe aceasta a lăsat-o mai discret pe urmă, fiindcă cineva i-a zis „Zi-mi cât bei și-ți spun eu cât mai ai! “ Însă nici bețiv nu era omul, decât împătimit după muzică bună și stil. De la o vreme însă, destinul l-a forțat să treacă de la cântecul de pahar, la dulciurile de borcan, ireversibil.”

1. să-l beau* - temă a Rapsodiei lui G.Enescu. / 2. am de trăit* - din muzica populară românească.

(10) Venirea în fire

"Sărmanii polițiști trăiau un stres continuu, se îmbolnăveau de diabet, și mulți treceau în tabăra opusă, în secret. Se întâmpla deoarece devenise evident faptul, că mulți cetățeni arestați se vindecau de diabet chiar în arestul poliției. Gardienii aveau obligația să-i conducă imediat la cabinetul medical; glicemia ieșea perfectă, iar psihologul dădea din umeri, depășit de realitate și completa în fișa de observație despre tonusul moral foarte bun al deținuților.
Drept pildă a dezertărilor de la interne este cazul unui abil comisar. Acesta a prins un spărgător și apoi a reușit să adune toate probele necesare împotriva lui. Dar în timpul anchetei a recunoscut, față de acela, că a fost supus presiunilor. Dialogul, dintre ei este emblematic:
― Șefii mei, m-au îmbolnăvit de diabet.
― N-aș fi comis așa zisa „infracțiune“, domnule comisar, dar s-au adunat la mine, antipatia față de abuzuri, față de cămătărie, iar hiperglicemia la care ajunsesem mă exaspera. În situații extreme recurgi la soluții extreme.
― Chiar te vindeci de diabet prin homeopatia aceasta?! Știi vreun diabetic vindecat?
― Domnu’ comisar, metoda nu-ți garantează vindecarea, dar pentru senzațiile tari și adrenalina unui jaf, și vorbesc de jaf ca faptă bună în numele luptei contra PCCS, merită să o faci. Am, fără îndoială, și cunoștințe deja vindecate prin această terapie socială, iar eu mă simt din ce în ce mai bine. În plus e o satisfacție imensă să intri cu masca pe figură în instituția unor cămătari, ce poartă pe față masca PCCS - Afaceri Cinstite“.
Autor : Spiridon Misava
Meniu Navigare
 
Contact
 
facebook
youtube